Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citeşte următorul text:
Nu mă miră că aniversarea bicentenarului naşterii lui Mihail Kogălniceanu a trecut complet neobservată în societatea românească, şi în special în mediul politic. Nu este prima „uitare“ vinovată, şi cu siguranţă, nu va fi nici ultima. Explicaţiile sunt multe, dar ele nu ne încălzesc cu nimic, oricât de „convingătoare“ ar fi.
Kogălniceanu reprezintă cam tot ceea lipseşte în actuala clasă politică. Fiu de aristocrat, el nu a ales nici să trăiască liniştit, la umbra propriei averi, nici să se îmbogăţească şi mai mult, făcând politică. Trimis la învăţătură în Franţa şi Germania, s-a întors de-acolo cu studii solide, pe care le-a pus în serviciul afirmării drepturilor românilor. A întemeiat, luptându-se cu cenzura, Dacia literară, primă pâlpâire de spirit critic şi de direcţie naţională în cultura română, şi (tot împreună cu Alecsandri şi Negruzzi) Teatrul Naţional din Iaşi, piatra de temelie a teatrului românesc modern. Căruia, de altfel, i-a şi furnizat câteva din primele texte de repertoriu, căci era şi un foarte bun scriitor: fragmentul de roman intitulat Tainele inimei este una dintre cele mai bune bucăţi de proză românească de la jumătatea secolului al XIX-lea. S-a implicat fără teamă de urmări în Revoluţia de la 1848, în realizarea Unirii de la 1859, a fost mâna dreaptă a domnitorului A. I. Cuza, la ale cărui reforme a contribuit, şi ministrul de Externe care a anunţat lumii că România e independentă.
În toate aceste evenimente decisive pentru viitorul naţiunii, el şi-a păstrat ţinuta, eleganţa şi, mai ales, luciditatea. Într-un Partid Liberal încă agitat de tulburări ideologice de stânga, republicane, el a fost mintea cea limpede, care a menţinut echilibrul şi a apărat interesul naţional.
(Nu-i de mirare că PNL a marcat bicentenarul naşterii sale printr-o tăcere adâncă, în care s-a auzit, simbolic, doar demisia d-lui Puiu Haşotti, unul dintre cei mai vechi membri ai partidului, care a declarat că nu se mai recunoaşte, ca liberal de peste 27 de ani, în actuala formaţiune…)
Nu e surprinzător, deci, că în anul premergător Centenarului Marii Uniri, am uitat complet de unul dintre ctitorii României moderne. Suntem preocupaţi de mărunte vanităţi, de scandaluri provinciale şi, mai ales, ne lipseşte luciditatea în toate. De la „înălţimea“ liderilor actuali, personalităţi ca aceea a lui Mihail Kogălniceanu ni se par, poate pe drept cuvânt!, extraterestre… (Ionuț Vulpescu, O aniversare uşor stânjenitoare… , adevarul.ro, 14 septembrie 2017)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text.
- Menţionează sensul din text al secvenței ele nu ne încălzesc cu nimic. 4 puncte
- Precizează unde a studiat Kogălniceanu. 4 puncte
- Noteaza un evenient ce s-a petrecut in PNL cu ocazia bicentenarului Kogalniceanu
Column 1
Column 2
. 4 puncte
- Precizează 2 trăsături ale lui Kogălniceanu așa cum reiese din al doilea paragraf. 4 puncte
- Prezintă în 30-50 de cuvinte importanța personalității lui Kogălniceanu, așa cum reiese din ultimul paragraf al textului. 4 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.
B. Redactează un text de 150 – 300 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este importantă amintirea unor personalități marcante ale poporului nostru, folosind informațiile din fragmentul extras din articolul O aniversare uşor stânjenitoare… (20 de puncte)
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 puncte
- menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematică; 2 puncte
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate; 12 puncte
- formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct
Notă! În elaborarea răspunsului, te vei raporta la informațiile din fragmentul dat. Folosirea altor informații este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături specifice genului epic.
Plecarea aceasta se întâmplase cum nici ea, Guica, n-ar fi crezut că se putea mai bine; întâi Achim cu oile, acum două săptămâni; apoi seara trecută cu amândoi caii, Paraschiv şi Nilă; astăzi era zi de sărbătoare, Sfinţii Petru şi Pavel; mâine toată lumea avea să iasă la secerat grâul. Mai întâi, Moromeţii, rămaşi, adică cele două fete, Tita şi Ilinca, Niculae şi mama lor Catrina, cu Moromete în cap, n-au să mai aibă ce mânca în timpul muncilor, nu mai aveau laptele; apoi, nu vor mai avea cu ce să se ducă la deal, o să trebuiască să se ducă pe jos, cu secerile pe umăr; apoi, strânsul şi treieratul grâului, căratul lui pe arie şi celelalte munci: n-au să mai aibă cu ce le face, vor trebui să dea din colţ în colţ, să bată la porţile oamenilor după vite.
Acest dat din colţ în colţ îi săra inima Guichii. Şi mai ales dusul Moromeţilor la secerat pe jos. Şi încă: Niculae nu ştia să secere, Catrina Moromete trebuie să rămână acasă şi să facă de mâncare, să îngrijească de păsări, Moromete la fel, cu atâţia copii, se dezvăţase să muncească, stătea toată ziua pe mirişte, zicea că leagă snopii, fuma şi umbla încoace şi încolo; singurele care aveau să muncească rămâneau cele două fete. (Moromeții, Marin Preda)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui roman postbelic.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului epic studiat într-un curent cultural/literar;
- prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a două imagini sau idei poetice;
- analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, compoziție, elemente de cronotop, conflicte.
Notă!
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
REDACTARE (10 puncte)
Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date (utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).