Schema comunicarii dupa Roman Jacobson

Componentele actului de comunicare

emiţător – trimite mesaj destinatarului; 

mesaj – necesită un context pentru a fi operant; 

context – “referent”; verbalizat, susceptibil a fi verbalizat de către destinatar; 

cod – ansamblul de semne comun emiţătorului şi destinatarului;

canal – contact, conexiune psihologică între emiţător şi destinatar, care le permit să stabilească şi să menţină comunicarea; 

receptor – primeşte mesajul transmis, poate fi specializat într-un anumit domeniu, nespecializat sau in curs de specializare

Funcțiile limbii: 

emotivă (pune accent pe sentimentele emițătorului/ vorbitorului : “ Îmi venea să cânt…”)

– persuasivă (pune accentul pe receptor, pe convingerea lui: “ Ionel! Destulă dulceață!”) 

-fatică(pune accent pe canal: “Ești atent la ce îți spun?”) 

poetică(pune accent pe mesaj, pe forma lui: “Lună tu, stăpâna lumii…”)

metalingvistică( pune accent pe cod, limba se poate dezvolta oricum: “strigătură” de la verbul a striga) 

-referentiala (pune accent pe context, da informatii despre lumea reala sau imaginara, informeaza despre cadrul lingvistic, social, cultural etc.)

Aplicații:

“- Cititi mult?

-Câteodată mai mult, câteodată mai putin.
– Dar, asa în mijlociu…
– Hm! Cam opt, nouă ore pe zi.
– Opt, nouă ore pe zi?
– Da.
Fata îl privi uimită, ca pe un lucru rar. Niciodată nu i-ar fi trecut prin minte că sunt oameni care citesc până la zece ore pe fiecare zi. Credea că poveștile astea nu se petrec decât prin romane. Era, de altfel, o observatoare foarte slabă și niciodată nu și-ar fi putut da seama ce se petrece în afară de mediul ei.
Băiatul plecă ochii în jos, înroșindu-se până în rădăcina urechilor. Apoi, ca să se dezvinovățească:
– Bine, dar nu citesc întruna. Mai scriu, mai lucrez la entomologie*, mai traduc… Apoi, am colecție de pietre, ierbar… mă ocup și cu chimia.
Vorbea repede, neluându-și ochii din vârful sandalelor, ca si cum s-ar fi lepădat de o greșeală făptuită în neștiință.
Fata îl privea mereu, lunecându-și ochii pe fața arsă de soare și pătată cu coși stârpiți de nerăbdarea aceea necăjită caracteristică adolescenților, care din orișice neam și-ar trage viața și în orișice mediu și-ar trăi zilele, în fundul sufletelor lor, doresc întotdeauna să placă.” (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)

  1. Cine este emițătorul textului dat?
  2. Cine ar putea fi receptorul textului?
  3. Identificați și ilustrați funcții ale actului de comunicare prezente în text.
  4. Precizează perspectiva și intențiile autorului în textul de mai jos.