Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citeşte următorul text:
Aceasta este o întrebare pe care mi-o pun de ceva timp şi cu siguranţă nu sunt singurul. Nu cred că există persoană care să fi trecut prin sistemul de învăţământ românesc şi căreia să nu i se fi cerut, măcăr o dată, să cotizeze cu bani pentru asigurarea cheltuielilor de funcţionare ale şcolii. Fie că-i spunem fondul şcolii, fondul clasei sau fondul de pază, realitatea este că, din păcate, gratuitatea învăţământului de stat există doar pe hârtie, în cazul nostru pe o pagină din Constituţie, care la art. 32, alin. (4) consacră acest drept. Cauza pentru care elevii şi părinţii vin cu bani de acasă pentru a-şi asigura învăţământul gratuit e simplă – dezinteresul statului pentru educaţie. Atât de la nivel central, cât şi de la nivel local şcolile primesc prea puţini bani, insuficienţi pentru ca accesul la educaţie să fie gratuit, nu mai zic şi de calitatea acesteia. În România, finanţarea este per capita, adică fiecare unitate de învăţământ primeşte fonduri de la bugetul de stat în funcţie de numărul de elevi pe care îi are. V-aţi pus vreodată întrebarea „cât valorează un elev pentru statul român?“. Vă spun eu – între 330 şi 430 de lei pe an. Atât alocă România, pe cap de elev, pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii din şcoli. Din aceşti bani trebuie acoperite toate cheltuielile unităţilor de învăţământ ce ţin de bunuri şi servicii (facturile la apă, curent, încălzire, dar şi achiziţionarea de mobilier, consumabile, materiale didactice sau pentru igienizare, iar lista poate continua) şi nu numai. Tot din aceşti bani se finanţează şi evaluarea periodică a elevilor (testele de la clasă, pentru care cu toţii am adus sau aducem topuri de hârtie) şi pregătirea profesională a profesorilor (celebra formare continuă, inexistentă şi din acest motiv – acest subiect îl voi aduce în discuţie cu altă ocazie). Uneori aceşti bani abia ajung şcolilor pentru plata utilităţilor, aşa că ne mai întrebăm de ce elevii şi părinţii vin cu bani de acasă, de exemplu, pentru renovarea şi mobilarea claselor sau achiziţionarea materialelor necesare în laboratoare? Sau pentru cumpărarea hârtiei igienice şi a săpunului la grupurile sanitare, iar lista, din păcate, poate continua.
Rândurile de mai sus sunt răspunsul la întrebarea „de ce învăţământul gratuit nu este tocmai gratuit în România?“. Dacă vrem ca flagelul fondului şcolii să dispară, trebuie ca statul şi autorităţile locale să iasă din paradigma lui „nu avem bani“ atunci când vorbim de finanţarea învăţământului şi să acţioneze în mod responsabil, ridicând educaţia la rangul de prioritate şi în realitate, nu doar pe hârtie. Iar acest lucru nu se va întâmplă dacă nu îl cerem cu toţii. Elevi, părinţi, profesori, directori, orice persoană implicată în sistemul de educaţie. Ce ar fi ca atunci când într-o şcoală nu mai ajung banii pentru cheltuielile minime de funcţionare directorul să apeleze la autoritatea locală pentru suplimentarea bugetului, în loc de buzunarul părinţilor? O să îmi permit să răspund singur – ar fi un gest de normalitate. Iar când directorul, reprezentanţii profesorilor, ai elevilor şi ai părinţilor vor face presiune pentru ca acest lucru să se întâmple… Ei bine, atunci vom şti că suntem pe drumul cel bun.
(Alexandru Manda, Cât costă învăţământul gratuit în România?, adevarul.ro, 31 octombrie 2017)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text.
- Menţionează sensul din text al secvenței per capita. 4 puncte
- Precizează motivul pentru care elevii și părinții vin cu bani de acasă. 4 puncte
- Identifică două domenii în care sunt folosiți banii alocați de stat școlilor. 4 puncte
- Precizează soluția dată de autor ca fondul școlii să dispară. 4 puncte
- Prezintă în 30-50 de cuvinte importanța educației pentru statul român așa cum reiese din fragmentul: V-aţi pus vreodată întrebarea „cât valorează un elev pentru statul român?“. Vă spun eu – între 330 şi 430 de lei pe an. Atât alocă România, pe cap de elev, pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii din şcoli. 4 puncte
Notă! Răspunsurile vor fi formulate în enunțuri.
B. Redactează un text de 150 – 300 de cuvinte, în care să argumentezi cât este importantă stabilirea educației ca prioritate pentru statul român, folosind informațiile din articolul Cât costă învăţământul gratuit în România? (20 de puncte)
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea tezei/problematicii puse în discuţie; 2 puncte
- menționarea poziției pe care o ai față de teză/problematică; 2 puncte
- enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate; 12 puncte
- formularea unei concluzii pertinente; 2 puncte
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare; 1 punct
- respectarea precizării privind numărul de cuvinte. 1 punct
Notă! În elaborarea răspunsului, te vei raporta la informațiile din fragmentul dat. Folosirea altor informații este facultativă.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind două trăsături ale modernismului.
Presimt:
frumoase mâni, cum îmi cuprindeţi astăzi cu
căldura voastră capul plin de visuri,
aşa îmi veţi ţinea odată
şi urna cu cenuşa mea.
Visez:
frumoase mâni, când buze calde îmi vor sufla
în vânt cenuşa,
ce-o s-o ţineţi în palmi ca-ntr-un potâr,
veţi fi ca nişte flori,
din care boarea-mprăştie – polenul.
Şi plâng:
veţi fi aşa de tinere atunci, frumoase mâni. (Frumoase mâini, L. Blaga)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unei poezii moderne.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului liric studiat într-un curent cultural/literar;
- prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a două imagini sau idei poetice;
- analiza, la alegere, a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice.
Notă!
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
REDACTARE (10 puncte)
- Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte, numai în cazul în care aceasta întruneşte minimum 300 de cuvinte şi conţine răspunsuri la cerinţele date (utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).