- specifică culturii româneşti
- cuprinsă între anii 1840- 1860
- reprezentanţi: Costache Negruzzi, V. Alecsandri, Alecu Russo, I. H. Rădulescu, G. Alexandrescu, D. Bolintineanu, N. Bălcescu, M. Kogălniceanu
- programul estetic:
- 1. M. Kogălniceanu în „ Introducţiune” ( Dacia literară) condamnă traducerile şi încurajează literatura originală
- 2. I. H. Rădulescu prin ziarul său, „ Curierul românesc” favorizează publicarea operelor originale
- perioada de început a literaturii române
- până atunci nu existau decât scrierile religioase, scrierile istorice ( cronicarii) şi traduceri
- termenul de literatură nu era clar definit la noi ( cuprindea texte istorice, de geografie, filosofice etc.)
- se urmărea sincronizarea literaturii române cu cea europeană
- prin crearea de literatură originală
- prin încetarea traducerilor
- surse de inspiraţie :
- natura
- istoria naţională
- tradiţiile şi obiceiurile noastre
- stilul romantic era amestecat cu cel clasic