Literatura de frontieră (de graniță). Texte memorialistice.

Literatura de frontieră (de graniță):

  •  caracter nonficţional, referent real, creditabil, funcţie informativă şi estetică, mărci stilistice şi subiective, zona de intersecție a științelor limbii și literaturii cu științele, literatura se îmbină cu specii nonartistice
  • cuprinde: texte memorialistice, jurnalul, corespondența / textul epistolar, confesiunile, amintirile („literatura mărturisirilor”; «Silvian Iosifescu, Literatura de frontieră» sau Eugen Simion, în lucrarea Ficţiunea jurnalului intim, vorbeşte despre „genurile biograficului”), jurnalul/ însemnările de călătorie, memorialul de călătorie, reportajul, interviul

Textul memorialistic – reprezintă o consemnare retrospectivă a unor evenimente sau întâmplări la care autorul a fost martor, sub forma unei sinteze între istorie şi confesiune, la persoana I, specifică subiectivităţii, astfel încât valoarea documentară este, de cele mai multe ori, dublată de una artistică.
 Însemnări (note) de călătorie – consemnarea zilnică și cronologică (în ritm rapid) a observațiilor și evenimentelor dintr-o călătorie.
 Reportaj – formă de publicistică strict documentară care urmărește informarea cu privire la situații, evenimente (geografice, etnografice, economice, politice, spotrive etc.) de interes general sau ocazional. (Geo Bogza, Brunea- Fox)
 confesiune– scriere care conține mărturisirea unor gânduri, sentimente legate de viața intimă a autorului, relatări ale unor experiențe personale
 memorialul de călătorie– consemnarea unor observații, amintiri, impresii asupra evenimentelor la care autorul a fost martor în viața sa (Dinicu Golescu – ”Însemnare a călătoriei mele”, Gr. Alexandrescu- ”Memorial de călătorie”, N. Iorga- ”Priveliști la țară”)
 jurnalul– însemnări zilnice ale unei persoane despre anumite evenimente legate de viața sa. Spre deosebire de amintiri sau memorii evenimentele din jurnal sunt înregistrate în momentul producerii lor, punându-se astfel accent pe autenticitatea trăirilor. Trăsături: consemnare zilnică, timpul consemnării- prezentul, exprimare rapidă, neelaborată, subiectivitate (persoana I), caracter intim, personal.